„În antichitate, pisicile erau considerate zei, și se pare că nu au uitat aceasta” spunea Terry Pratchett. Și mare dreptate avea pentru că iubitele noastre feline au devenit stăpâne peste inimile noastre. Iar nouă nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să le venerăm așa cum merită. Pentru că ele ne-au ales pe noi, în urma unei structurări de ordin preferențial dovedită chiar de către oamenii de știință. Acum este un fapt demonstrat: pisicile iubesc femeile. Nu zic că bărbații sunt excluși din ecuație dar, pentru pisici, pe treapta superioară a simpatiilor este ea: femeia.

Dar oare ce stă la baza acestui puzzle al relațiilor dintre oameni și pisici. Cercetările în acest sens ne furnizează câteva răspunsuri.

Pisicile scot sunetele potrivite și oferă atingeri liniștitoare

Cercetătoarea Karen McComb, de la Universitatea din Sussex, este și om de știință și posesoare a unui motan, iar interacțiunea dintre ei a devenit obiect de studiu. McComb a început să-și noteze în fiecare zi detalii privind comportamentul pisoiului ei, specificând că acesta scotea frecvent sunete asemănătoare cu cele ale unui copil. “Pisicile au coardele vocale suficient de dezvoltate pentru a produce sunete similare cu cele scoase de un copil.”

“Mieunatul, care poate semăna cu un plânset de copil, își poate pune amprenta asupra oamenilor. Bărbații și femeile deopotrivă reacționează în mod protector la auzul acestui sunet, dar mai ales femeile, al căror instinct matern iese la iveală.”

Pisicile sunt animale extrem de tactile. Chiar și între ele pisicile își arată legătura în mod afectiv, împingându-se una pe cealaltă, curățându-și fețele și chiar torcând împreună. Această nevoie a mâțelor de atingere se răsfrânge și asupra oamenilor. Recent, Manuela Wedl și echipa sa de cercetători de la Universitatea din Viena, Centrul de Cercetare Konrad Lorenz și Departmentul Comportamentului Biologic au analizat relațiile sociale dintre 40 de pisici și stăpânii lor. Rezultatele studiului, apărute și în publicația ”Behavioural Processes”, relevă, pe lângă alte aspecte, și interacțiunile de ordin tactil:- pisica își freacă fața de cea a stăpânului;- pisica își freacă corpul de cel al stăpânului;- pisica își freacă coada de stăpân sau și-o curbează în jurul acestuia;- pisica își împinge ușor stăpânul cu fruntea;- pisica își împinge stăpânul cu labele din față;- pisicile își masează (frământă) stăpânul.

Legătură misterioasă

De multe ori, influența femeilor asupra pisicilor este diferită de cea pe care o au bărbații asupra felinelor. ”Este știut faptul că atunci când oamenii se întâlnesc cu felinele, femeile sunt cele care tind să vorbească mai mult cu acestea sau să le alinte, iar pisicile tind să se apropie mai mult de femei decât de bărbați.” spune Wedl. Încă o dată, sunetul pare să fie puntea principală de legătură între lumea pisicilor și cea a femeilor. “În studiile efectuate în interiorul familiilor care dețin o pisică, s-a văzut clar că femeile sunt cele care interacționează cel mai mult cu pisicile, nu bărbații. Drept recompensă și pisicile se apropie mai mult de stăpânele lor, alintându-le la rândul lor sau arătându-le recunoștința prin diferite modalități. Practic acest comportament al pisicii nu face decât să sublinieze ceea ce cercetătorii bănuiau și anume: femeile au o relație mai intensă cu pisicile lor.”

Cu toate acestea, legătura dintre pisici și femei rămâne un mister. Să fie instinctul matern al acestora din urmă cel care iese la suprafață, influențându-le relația, sau să fie oare modul în care femeile se alintă și își exprimă afecțiunea, comportament deseori asociat și comparat cu cel al unei pisici? De cealaltă parte, se spune că cel mai bun prieten al bărbaților este câinele! Însă există foarte multe femei care iubesc câinii, după cum există și mulți bărbați cărora le plac pisicile. Wedl și colegii săi au studiat numeroase relații de acest tip și au descoperit că alintatul, jocurile sau alte activități nu erau afectate de faptul că stăpânul era bărbat sau femeie. De regulă, cercetările înclină să acorde credit femeilor pe motivul că majoritatea dintre ele petrece timp mai mult cu animalele lor de companie. Dacă ești o persoană afectuoasă și îi dăruiești pisicii din timpul tău, pentru joacă, pentru a-i da să mănânce sau pur și simplu pentru a petrece timp cu ea, aceasta îți va întoarce din mărinimie, cum știe ea mai bine. Personal, îmi plac atât câinii, cât și pisicile. Ba chiar dețin exemplare din ambele specii. Într-o dimineață, în timp ce-mi beam liniștită cafeaua, pisoiul Otto mi-a sărit în brațe și a început să-mi maseze abdomenul, probabil în căutarea culcușului ideal. Acea senzație a fost minunată, relaxantă, iar energia acelor momente m-a însoțit pe parcursul întregii zile. ”Iată unul dintre motivele pentru care femeile adoră pisicile!” mi-am spus, mândră că am acasă un maseur personal, cu patru lăbuțe.

De ce iubim pisicile?

4 motive întemeiate

1. Dacă noi, femeile, am fi avut cozi, cu siguranță le-am fi folosit ca mijloc de comunicare, așa cum fac și pisicile. Uneori am impresia că coada unei pisici este mai expresivă decât cea a unui câine. “Îți tolerez prezența, dar nu prea îmi place ce faci”, pare să spună, uneori, coada pisicii. “Interesant, foarte interesant!” spune coada unei pisici atente. ”Acum chiar m-am enervat și voi lua atitudine” – așa se comportă coada unei feline agitate.

2. Pisicile nu se roagă de noi să le dăm ceva. Ele cer! Și aici ne asemănăm foarte mult cu ele. În fiecare dintre noi se află o latură “alpha”, descoperită sau nu.

Dacă lași singură o pisică pentru câteva zile aceasta se va descurca de minune, cu condiția să aibă apă la discreție, hrană, litieră. Iar când te vei întoarce, va fi fericită să te vadă și să-ți răsplătească venirea în stilu-i caracteristic pisicesc. Multe dintre femei au și își dezvoltă permanent această latură independentă, știind să se descurce singure dar, în același timp, știu și să se alinte, și să dăruiască iubire și recunoștință!

3. Te uiți la o mâță cum se întinde și apoi se culcușește în vârful patului, torcând satisfăcută, și-ți dai seama că este timpul să te odihnești. În acele momente îți dorești ca într-o viață viitoare să te reîncarnezi într-o pisică, pentru a beneficia de cât mai mult somn.

4. Pisicile sunt drăgălașe și când sunt mici, nu doar când sunt mari și blănoase și când torc. Și puii de câine sunt adorabili dar cei de pisică sunt aproape din naștere ”dresați” pentru un bun comportament de interior. Ce poți să-ți dorești mai mult?

Pisica și femeia în viziunea etologilor și a folcloriștilor

Etologul român Mihail Cociu vorbește în lucrarea ”Povestiri cu și despre animale” despre asocierea dintre pisică și femeie. Se pare că în mitologia indoeuropeană, inclusiv în cea românească, pisica este adesea identificată cu femeia. Folcloristul Mihai Coman preciza următoarele: ”Condiția pisicii devine o emblemă a condiției ideale și cumva misogin descrise a femeii. Se mai crede că, câinele este prietenul omului, iar mâțul al femeii, deoarece mâțul trăiește rău cu câinele. Mâțul și femeia cu mai puțin serviciu își câștigă traiul, șezând mai mult în casă la căldură, iar câinele și bărbatul afară, prin ploi și vânt.”

După cum notează și Mihail Cociu în lucrarea sa, asocierea pisicii cu femeia nu este determinată doar de considerente care țin seama de viața cotidiană și aparținând sferei conștientului. ”O serie de caracteristici ale înfățișării și comportamentului pisicii fac din ea un stimul-semnal care, conform unei scheme descoperită de Lorenz, declanșează, inconștient, la om, sentimente de afecțiune și ocrotire. Mai mult, pisica evocă în inconștientul nostru feminitatea. O face prin drăgălășenia și grația ei, moliciunea blănii, curbura liniilor, grația unduioasă a mișcărilor, alintările, lingușirile și încăpățânarea ei, schimbările imprevizibile și, aparent, inexplicabile, de comportament. De aici asocierea mitologică cu femeia și cea medievală cu vrăjitoarele.”